GRUPUL VOCAL FOLCLORIC

- mijloc de promovare a valorilor româneşti -

Serbare de sfârşit de an la Pocruia

Educatoare - Tivig Gabriela Natalia

Grădiniţa – Pocruia, Oraşul Tismana

Folclorul reflectă o anumită viziune despre lume, viaţă, exprimă noianul de idei, sentimente, convingeri pe care poporul le-a trăit şi pentru a căror înfăptuire a luptat în decursul istoriei sale milenare. Arta noastră populară manifestă sub toate aspectele ei, prezintă o bogăţie nepreţuită de comori pentru toţi aceia ce-şi iubesc patria şi Neamul.

Începând cu obiceiurile prilejuite de fiecare eveniment important din viaţa poporului şi terminând cu cântecele, dansurile şi strigăturile nelipsite la aceste datini, izvorul lor e nesecat pentru cel ce vrea să le cunoască şi să le adune în mănunchi pentru a le dărui din nou, cum spune Anton Pann:

"De la lume adunate

Şi-napoi la lume date!"

Frumuseţea reliefului românesc este completată de portul, obiceiurile şi meşteşugurile ţinutului binecuvântat prin statornicia credinţei sale de Dumnezeu.

O caracteristică a poporului român este aceea că românul îi place să cânte posedând calităţi vocale. Poporul român, a excelat şi excelează prin reprezentanţi vocali cu mari resurse, solicitaţi de cele mai cunoscute şi pretenţioase scene ale lumii, situându-se în rândul popoarelor cu mari tradiţii şi resurse sociale.

Poeţii noştri au cules poezii şi cântece populare, le-au adunat în culegeri folclorice şi s-au inspirat din acestea creând noi valori ale literaturii culte.

Muzica îl ajută pe om să treacă de cele mai grele momente ale vieţii, doina de jale şi dor fiind un argument viu în acest sens.

Valorile estetice şi etice cuprinse în folclorul românesc constituie o sursă inepuizabilă pentru formarea umanistă şi moral patriotică a copiilor. Date fiind valenţele formative ale folclorului şi artei populare tradiţionale nouă educatoarelor ne revine nobila misiune de a iniţia copii în comorile inestimabile ale creaţiei populare seculare.

Frumuseţea portului naţional atât de diversificat prin regiunile ţării noastre, frumuseţea cântecului popular la fel de diferit ca zone de provenienţă, datinile şi obiceiurile străbune, obiecte de artă populară lucrate de mână şi cu sufletul de către artişti populari, sunt valori spirituale româneşti de neîntrecut. Aşa cum spunea marele compozitor George Enescu "Ceea ce este important în artă, este să vibrezi tu însuţi şi să-i faci şi pe alţi să vibreze".

Muzica - cea mai profundă şi mai complexa dinte arte prin mijlocirea sunetelor muzicale, adresează mesajele sensibilităţii, afectivităţii. Ea ne bucură sau ne întristează ne dezvăluie un bogat conţinut de idei, ne ajută să înţelegem mai profund, gânduri şi evenimente, ne mobilizează forţele ne îndeamnă la realizări nobile.

Muzica nu se învaţă doar ascultând şi mai ales cântând vocea copiilor trebuie cultivată încă de la cea mai fragedă vârstă.

Adevărata performanţă în însuşirea unui cântec o constituie executarea lui expresivă cu participarea activă şi afectivă a tuturor copiilor, oglindind în acest fel, bucuria lor de a cânta frumos şi adeziunea la mesajul artistic al cântecului.

Bucuria evoluţiei pe scenă, satisfacţia succesului în serbări şi concursuri, atmosfera sărbătorească în care copii au purtat costumele naţionale, sentimentul bucuriei de a fi admirat şi dea admira sunt trăiri fără egal, care îmbogăţesc capacitatea afectivă a tânărului şi îl apropie de înţelesul rolului artei în societatea noastră.

De - a lungul celor paisprezece ani de experienţă pedagogică în planul muzici pentru şi cu copii a constituit răsplata muncii mele, fiind certitudinea că aceştia simt şi trăiesc frumuseţea muzici.

Odată cu trecerea timpului muzica populară oltenească , şi-a găsit locul în sufletul meu şi am încercat să transmit aceste evenimente copiilor cu care am pregătit şi prezentat grupuri vocale folclorice.

Selecţionarea copiilor, dar şi a pieselor muzicale am făcut-o cu grija şi tact. Percepând ritmul susţinut prin acompaniament, frumuseţea melodiei şi a conţinutului cântecelor, gestica şi mimica feţei transmise de mine ca şi conducător de grupa fost de ajuns, ca restul să curgă de la sine şi să primesc de la copii ceea ce le-am oferit.

Valoarea educativă a acestei activităţii rezidă din faptul că emoţiile de bucurie comună contribuie la închegarea colectivului de copii,la întărirea relaţiilor de prietenie.

Trăind într-o zonă frumoasă precum Oltenia cu câmpuri pline cu flori, mâinile pricepute ale artiştilor populari au imprimat cu sensibilitate pe costumele specific olteneşti(fiind confecţionate la Arta Casnică Tismana) aceste motive naţionale.

La sfârşitul anului şcolar la Pocruia

Multitudinea culorilor şi formele florilor, râurile curgătoare de pe ie, fotă, iţari, bete, strălucirea paietelor, nu sunt altceva decât bogăţia şi frumuseţea zonei olteneşti, aurul holdelor de grâu, pârăiaşelor şi râurilor ce scaldă florile şi iarba de pe câmpuri.

Cântate pe câmpul cu flori când se păşteau oile, cântate popular interpretate cu dragoste şi dor pentru neicuţa sau mândruţa, însoţeau frumoasa îndeletnicire a oamenilor din popor, aceea de a coase costume naţionale:

"M-aşezai la umbra deasă

Lăsai oile să pască

Şi băgai arnici în ac

Şi - ncepui să cos cu drag

Cămaşă în râuri multe"

Cele mai cunoscute şi îndrăgite cântece de către copii pe care le cântă în grupuri vocale sunt specifice zonei şi anume : "La Tismana într-o gradină", "M-a făcut mama oltean" "Drag mie jocul românesc", "Drag mi-e jocul românesc", "La oglinda" etc.

O altă piesă folclorică cu specific oltenesc este "Jianca" atestă vechimea folclorului românesc, dar şi continuitatea acestuia:

Asta-i horă bătrânească Na, na, na, jiana na

Nu-i bătută oltenească Şirul, şirul la stânga

Şi se joacă pe-ndelete Şi la dreapta tot aşa

De se prind băieţi şi fete Na, na, na, jiana na

Cine-i cu hora-nainte

Jianca s-o ţină minte

Să n-o uite niciodată

Că are nume de fata.

Îmbinarea mijloacelor de dans popular pe strigături melodice ; Na, na, na, jiana na/ Şirul, şirul la stânga / Şi la dreapta tot aşa/ Na, na, na, jiana na, conferă piesei interpretate o notă aparte de autenticitate şi frumuseţe prin mişcări graţioase ale interpreţilor de grup şi etalarea costumelor populare.

Sărbătorile de iarnă cu datinile şi obiceiurile străbune, au fost şi vor rămâne prilejuri ca micii interpreţi populari să aducă în faţa noastră, acelor ancoraţi fiind în cursul tumultuos al vieţii, uităm să trăim, frumuseţea portului şi cântecului popular, autenticitatea colindelor şi obiceiurilor de odinioară.

Piese muzicale precum : "Colind de Moş Ajun", "Moş Crăciun cu plete dalbe ", "Cântec de stea ", "Buna dimineaţa la Moş Ajun", "sculaţi gazde nu dormiţi" etc. interpretate într-un cadru adecvat şi cu podoaba costumelor specifice de către cei ce,încă puri,trăiesc cu intensitate momentul, ne fac să ne simţim măcar atunci, mândrii că suntem români . Cultivarea dragostei şi a respectului pentru valorile spirituale româneşti, în speţă - muzica folclorică - familiarizarea copiilor cu diferite obiceiuri şi datini, afirmarea talentelor şi evaluarea rezultatelor prin spectacole şi concursuri muzicale, sunt obiective ce trebuie să stea în faţa noastră ca şi educatori. Prin folclor copii de la grădiniţă pot să cunoască mai bine şi să preţuiască mai mult lupta poporului nostru pentru libertatea socială şi naţională, frumuseţea limbii şi a ţării sale, gândurile, sentimentele şi năzuinţele generaţiilor de ieri şi de azi

Toate activităţile desfăşurate de mine şi de colegele mele în acest sens mi-au dat posibilitatea şi constat că preşcolarii îndrăgesc, reţin şi îşi însuşesc, dau atenţie deosebită acestor tipuri de activităţi, eficientă în evoluţia comportării individuale şi de grup, deoarece la vârsta preşcolară când încă nu au formate anumite comportamente, îşi însuşesc foarte uşor cele învăţate, cele trăite în diferite ocazii..

Putem spune că folosirea folclorului şi a artei populare în activitatea preşcolarilor contribuie la îmbogăţirea şi extinderea orizontului cultural artistic al copiilor, în educarea sentimentelor de dragoste, admiraţie, mândrie, respect faţă de comorile creaţiei populare, la cultivarea trăsăturilor de personalitate caracteristice omului nou, de care are nevoie societatea noastră de astăzi.

Contact Gradinita Tismana